Ce se întâmplă cu Voyager 1? Sonda interstelară a activat un instrument nemaifolosit de peste 40 de ani

În luna octombrie, NASA a pierdut temporar contactul cu Voyager 1 în vastitatea spațiului interstelar, iar atunci când a reapărut, sonda Voyager 1 a activat un instrument pe care nu l-a mai folosit de peste 40 de ani. NASA investighează acum problema.

Voyager 1 a activat un instrument care nu mai fusese folosit din 1981. Incidentul a început pe 16 octombrie, când NASA a trimis o comandă către Voyager 1 pentru a activa unul dintre încălzitoarele sale. O cerere aparent banală, însă sonda nu a mai răspuns la semnal.

• Celulele stem crescute în spațiu au un avantaj surpriză
• Postul are efecte semnificative în creierul uman, a descoperit un studiu

De fapt, agenția a observat problema abia după două zile. Motivul? Voyager 1 este cel mai îndepărtat obiect creat de om, situat la aproape 25 de miliarde de kilometri de Pământ. La această distanță, un mesaj călătorește aproape 23 de ore până la sondă (chiar și la viteza luminii) și alte 23 de ore pentru ca răspunsul să ajungă înapoi.

Pe 18 octombrie, Voyager 1 a ratat apelul său programat. Rețeaua de Spațiu Profund a NASA (Deep Space Network – DSN) a căutat semnalul și l-a găsit pe o frecvență ușor diferită.

Voyager 1 a activat un instrument care nu fusese folosit de zeci de ani

Se pare că activarea încălzitorului a declanșat sistemul de protecție împotriva defecțiunilor al sondei. Dacă un instrument încearcă să consume prea multă energie, acest mecanism închide automat alte sisteme neesențiale pentru a conserva energia, explică Science Alert.

În acest caz, transmițătorul radio pe banda X, principalul canal de comunicare al sondei cu Pământul, a fost dezactivat pentru a economisi energie. Sistemul de protecție a redus și rata de transmisie a datelor, modificând semnalul emis.

DSN a reușit să restabilească conexiunea, iar situația părea stabilă, dar a doua zi comunicațiile s-au întrerupt complet.

NASA bănuiește că transmițătorul pe banda X a declanșat din nou sistemul de protecție, care l-a dezactivat complet. În locul său, Voyager 1 a trecut la transmițătorul pe banda S, care consumă mai puțină energie. Din păcate, acest transmițător emite un semnal mult mai slab, iar echipa s-a temut că nu mai poate fi detectat la această distanță. Ultima dată când Voyager 1 a folosit banda S pentru comunicare a fost în 1981, când era mult mai aproape de Pământ.

Din fericire, inginerii DSN au reușit să reconecteze acest transmițător pe 22 octombrie. Deocamdată, echipa evită reactivarea transmițătorului pe banda X până când problema este pe deplin înțeleasă. Investigațiile continuă, iar NASA speră să restabilească operațiunile normale ale sondei.

Ce se va întâmpla cu sondele Voyager de la anul?

Impresionant este că astfel de diagnostice sunt încă posibile la o asemenea distanță, cu o tehnologie veche de aproape 50 de ani. Totuși, pe măsură ce sondele Voyager îmbătrânesc, problemele tehnice devin tot mai frecvente.

În 2022, Voyager 1 a transmis date telemetrice corupte timp de câteva luni. Între noiembrie 2023 și iunie 2024, sonda a trimis doar informații incoerente, iar cauza a fost identificată într-un cip de memorie defect.

Menținerea în funcțiune a sondelor este crucială, având în vedere că explorează o regiune a spațiului pe care niciun alt obiect creat de om nu a mai traversat-o: spațiul interstelar. Acolo, dincolo de influența Soarelui, Voyager a făcut descoperiri fascinante.

Din păcate, timpul rămas este limitat. Din cauza scăderii resurselor de energie, se estimează că sondele nu vor mai putea colecta date științifice după 2025. Până în 2036, vor ieși din raza de acțiune a DSN, iar contactul cu ele se va pierde complet.

Le-ar putea lua zeci de mii de ani să părăsească Norul Oort, structura înghețată care se crede că înconjoară sistemul nostru solar. În aproximativ 40.000 de ani, ambele sonde Voyager ar putea trece la mai puțin de doi ani-lumină de stelele vecine.

După aceea, aceste monumente ale ingeniozității umane vor continua să rătăcească prin întuneric timp de eoni, purtând ceea ce ar putea fi ultimele vestigii ale culturii noastre.

Vă recomandăm să citiți și:

Soarele ar putea avea o altă compoziție decât se credea până acum, propun astronomii

Ce a apărut în galaxia Andromeda după ce o stea masivă a dispărut fără urmă?

Astronomii au aflat, în sfârșit, cum s-au „aprins” luminile în Univers

Originile exploziilor radio rapide, tot mai aproape de a fi elucidate